Saptamana ti-o ocupi deseori si in mare parte cu nimicuri necesare pentru a-ti putea face timpul liber cat mai placut.
Festivalul Cascavelei, 23 septembrie ‘07. O vale plina ochi cu oameni, fum de gratare si zgomot de balci. “- Mai are rost sa coboram? -…Haide, daca tot am ajuns pana aici.” Nici urma de tarani care-si prezentau roadele muncii, sau poate ca erau, dar cine naiba sa-i vada in imbulzeala aia?! Am incercat sa cumparam ceva de-al locului. Aiurea! Lanturi groase, ochelari de soare tip cocalari, tocuri purtate pe pamant moale, tigani betivi, tricouri colorate abuziv! Slalomezi printre chestiile astea si la un moment dat, chiar daca erau ceva tarani rataciti in multime, nu-i mai cauti si pleci! Mare branza, si cu festivalul asta. O grandioasa adunatura de tarani (cer scuze taranilor autentici), care au venit sa bea, sa se indoape cu mici si sa ragaie in nasul bunului-simt si al oamenilor care inca mai au un sistem de valori.
Apoi, Valea Doftanei. Intr-un articol pe care l-am gasit pe net, se spunea “Oamenii s-au saturat de imbulzeala de balci de acolo (Valea Ph) si cauta locuri linistite si nepoluate, de o frumusete salbatica“. Rest in Peace! Daca pe Valea Prahovei e o imbulzeala de balci organizata, pe valea Doftanei fenomenul este scapat de sub control. Asa le place lor, sa parcheze masina langa masina, sa aseze gratar langa gratar, si sa fie cat mai aliniati si alienati sa se auda muzica de la unul la altul, sa se contopeasca mirosul de mici din Metro cu cei din Carrefour si probabil sa-si imprumute mustarul. Asa le place lor sa se relaxeze, si sunt multi! Asa ca fugi!
Te bucuri de lucruri simple…
Savurezi…
Asculti povete cand soarele iese din mare…
Si vrei liniste!
Publicat de alexmd 
